Ultima actualizare: 7 Iulie 2013
(Completare co-semnatari)
In interesul transparentei si al verificabilitatii datelor, nu este permisa preluarea publica (partiala sau integrala), a informatiilor de pe acest site fara acordul in scris al autorului (dinu[.]munteanu[at]gmail.com).
(Imaginile de mai sus prezinta aceeasi strada, Stefan cel Mare si Sfant,
inainte si dupa "modernizarea" ei de catre Primaria din Iasi.)
Incompetenta, Confuzie si Dezinformare: Un Raport Intermediar asupra Primariei Iasi / Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi / Garzii de Mediu Iasi.
Actualizare, 1 Mai 2013
Impreuna cu universitari ieseni si specialisti din tara si strainatate, am inaintat o serie de propuneri concrete Primariei din Iasi. Solicitarile sunt disponibile public aici.
Impreuna cu universitari ieseni si specialisti din tara si strainatate, am inaintat o serie de propuneri concrete Primariei din Iasi. Solicitarile sunt disponibile public aici.
* * *
Puteti ajuta la documentarea lui vizuala aici (colectie fotografica completa, aici).
Il puteti condamna in mod public citind si semnand raportul de mai jos.
Il puteti opri definitiv protestand public. Iesenii au facut-o deja de trei ori. Ultima data a fost Joi, 11 Aprilie, ora 18:00, in Piata Unirii din Iasi.
An interim summary of this report is available in English here.
* * *
Actualizare, 28 Martie 2013.
In urma unor declaratii recente ale Primariei din Iasi, ma simt nevoit sa subliniez din nou caracterul apolitic, public si transparent al acestui raport civic.
Scopul lui nu este de a imparti indulgente, de a scuza sau a acuza formatiuni politice si grupuri de interese. Acolo unde exista argumente clare, am criticat si voi critica pe toti cei responsabili, direct sau indirect, de genocidul dendrologic petrecut in Iasi. Cu alte cuvinte, loaialitatea mea este dedicata exclusiv apararii naturii orasului in care m-am nascut.
In acest sens, tin sa ridic public atentia atat asupra 1) comentariilor recente ale domnului primar Nichita si ale domnului vice-primar Chirica, care incearca sa acopere incompetenta crasa si abuzurile ecologice savarsite de Primaria din Iasi prin "politizarea" discursului (i.e. acuze politice impotriva Garzii de Mediu), dar si 2) asupra stangaciilor şi balbaielilor administrative ale Gărzii de Mediu si ale Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi, care au abordat ineficient si tardiv crimele dendrologice comise, intre august 2012 si martie 2013, de catre Primaria din Iasi (v. sectiunile A3.4. si A3.8. ale raportului de mai jos).
Ca initiator si semnatar principal al raportului, resping deci orice incercare de a fi asociat cu vreo culoare, tendinta sau interese politice. Raportul documenteaza fapte, nu aluzii sau jocuri de culise. Taierea teilor si "toaletarea"/ciopartirea abuziva a arborilor din Iasi sunt astfel de fapte. Ele incrimineaza un numar de institutii ale statului, institutii ale caror culori politice temporare sunt irelevante. Ceea ce conteaza este gradul lor de competenta, responsabilitate, transparenta si integritate civica.
Desi Primaria din Iasi este principala culpabila in toate aceste cazuri, iar solicitarile de demisie pe care raportul le inainteaza in concluzii (v. sectiunea A3) privesc in primul rand Primaria, lipsa de reactie a altor institutii publice a determinat si va determina in egala masura includerea lor in raportul de mai jos.
In final, subliniez din nou ca orice incercare de a "politiza" acest raport este inutila. Ea va fi imediat repudiata si inclusa in continutul raportului, inclusiv in varianta care va fi inaintata Comisiei Europene.
Dinu Munteanu, 28 Martie 2013.
***
Preambul
La sfarsitul lunii martie 2013, Garda de Mediu Iasi a eliberat actul 971/CJ‑Iasi - 19.03.2013, declarand ilegala taierea teilor de pe Str. Stefan cel Mare si Sfant, efectuata la inceputul lunii februarie 2013 de catre Primaria din Iasi.
Daca in trecut am discutat cateva aspecte urgente pe care actul respectiv nu le-a adresat, acum vreau sa subliniez un numar de contraziceri, confuzii si minciuni, extrase din declaratiile publice facute de diversi angajati ai Primariei.
De asemenea, am sa ridic o serie de intrebari privitoare la eficienta, transparenta si credibilitatea unor autoritati de control precum Garda de Mediu din Iasi si Agentia pentru Protectia Mediului din Iasi.
Voi parcurge aceste puncte pe rand.
A. Minciuni, Contraziceri si Dezinformari
A1. Mihai Chirica, vice-primar:
"Ne-am consultat cu arhitecti si peisagisti pentru a gândi o noua abordare a aspectului pietonalului Stefan cel Mare."
(Mihai Chirica, pe site-ul oficial al primariei, 02/2013).
a) Numele, calificarea si mandatul contractual ale acestor 'arhitecti si pesiagisti' nu au fost facute publice de primarie niciodata.
Cel mai probabil, ele nu exista. Mai mult, cum se face clar in actul eliberat de Garda de Mediu Iasi (971/CJ‑Iasi - 19.03.2013), aceste "modernizari", daca intr-adevar au fost sugerate de "specialistii" respectivi, nu fac decat sa le tradeze incompetenta si iresponsabilitatea. Ele incalca legea in urmatoarele moduri:
- nu respecta regimul silvic;
- nu se bazeaza pe registrul local al spatiilor verzi;
- nu deriva dintr-un audit al suprafetei, calitatii si accesibilitatii spatiilor verzi din oras;
- nu prezinta documente relevante privind obligatia de a asigura minim 20 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor.
(Garda de Mediu Iasi, actul 971/CJ‑Iasi - 19.03.2013, p. 1)
De altfel, asa cum doamna inginer Maria Iacob (APM Iasi, Sef serviciu 'AAA') confirma in adresa de aici,
b) Investigand mai in profunzime ideile de "modernizare" urbanistic-peisagistica ale domnului Chirica devine clar (si cat se poate de scandalos) ca ele se bazeaza, pur si simplu, pe "intuitiile personale" ale dumnealui:
"Ideea tăierii teilor mi-a venit după ce am văzut faţada Episcopiei. Statuia Fecioarei Maria cu pruncul în braţe stă pe faţada clădirii de zeci de ani şi nu a fost văzută de nimeni."
(Mihai Chirica, vice-primar, in Ziarul Evenimentul, 11 Februarie 2013).
In urma acestei epifanii, domnul Chirica a consultat aparent "un horticultor căruia i-am cerut un sfat cu privire la scoaterea teilor şi plantarea noii specii de copaci. [...] Specialistul mi-a spus să pun tei doar dacă mă gândesc la ziua de mâine, dar dacă mă gândesc pentru viitor nu merită teiul, pentru că oricât de mult l-ai controla în coroană, teiul tot un băţ aruncat în cer va ajunge".
(idem)
Numai in Romania un functionar public ar putea declara asa ceva fara a-si pierde slujba, reputatia si orice sansa de a mai fi vreodata investit cu vreo responsabilitate publica.
Pe scurt, domnul Chirica a distrus patrimoniul dendrologic din centrul Iasiului pentru ca i-a venit dumnealui personal ideea mesianica de a salva statuia Fecioarei Maria de sub tirania florilor de tei. Viziune pe care a discutat-o, poate informal, sau poate deloc, cu "un [ilustru anonim] horticultor".
Din punct de vedere legal, moral, urbanistic si peisagistic, ce s-a intamplat e o barbarie de proportii uluitoare. Spun asta din urmatoarele motive:
b.1) Distrugerea unui *singur* arbore matur - fără o evaluare şi un raport urbanistic, de mediu şi comunitar, un raport care să fi fost public, apolitic şi bazat pe surse de specialitate, e in primul rand ilegala (nesocoteste nu doar adresa APM Iasi 5026-8/11/2012, de care lucrarile de "modernizare" se leaga, dar si multe legi nationale de protectie a mediului - v. actul Garzii de Mediu Iasi, 971/CJ‑Iasi - 19.03.2013).
In acest sens, subliniez o alta incercare de dezinformare (una dintr-o lunga serie), de data asta emisa de domnul Sebastian Buraga, purtator de cuvant al Primariei din Iasi:
"Proiectul nostru vizand reabilitarea pietonala a lui Stefan cel Mare, transformarea lui in pietonal si modelarea urbana a intregii zone are toate avizele legale pe care trebuie sa le aiba un asemenea proiect."
(Sebastian Buraga, Tele-M, 19 martie 2013).
Domnul Buraga se referea probabil la actul APM Iasi 5026-8/11/2012, pe care, asa cum a fost demonstrat de mine pe acest blog, primaria l-a ignorat.
In mod practic, felul in care s-a desfasurat intreaga "modelare urbana" a zonei a fost ilegal si a creat o catastrofa ecologica, urbanistica si morala.
O catastrofa care a fost apărată, cu aroganţă si prezumțiozitate, de acelasi domn vice-primar Chirica. In timpul investigatiilor comisarilor de la Garda de Mediu Iasi, investigatii care in final s-au concretizat in amendarea Primariei si declararea ilegalitatii taierii teilor (vezi mai sus), domnul Chirica declara bombastic:
"...Intre timp noi am avut discutii cu Garda de Mediu, s-a analizat toata activitatea, am avut discutii din nou cu cei care se pricep, teii trebuie
In mod practic, felul in care s-a desfasurat intreaga "modelare urbana" a zonei a fost ilegal si a creat o catastrofa ecologica, urbanistica si morala.
O catastrofa care a fost apărată, cu aroganţă si prezumțiozitate, de acelasi domn vice-primar Chirica. In timpul investigatiilor comisarilor de la Garda de Mediu Iasi, investigatii care in final s-au concretizat in amendarea Primariei si declararea ilegalitatii taierii teilor (vezi mai sus), domnul Chirica declara bombastic:
"...Intre timp noi am avut discutii cu Garda de Mediu, s-a analizat toata activitatea, am avut discutii din nou cu cei care se pricep, teii trebuie
(Mihai Chirica, vice-primar, Tele-M, 13 Februarie 2013).
Sa exploram, deci, de ce concluzia celor investiti de ieseni cu putere de decizie asupra orasului lor este nu doar ilegala, ci si descalificanta moral si profesional.
b.2.) Mai exact, ce s-a intamplat cu teii din centrul Iasiului e o nebunie: o aberatie civica care incrimineaza iremediabil pe cei care au propus-o, sustinut-o si implementat-o (ma refer aici in particular la domnul vice-primar Chirica, la domnul primar Nichita si la inginerii, inca ramasi necunoscuti, din Comisia de Ordonare a Vegetatiei Lemnoase de pe langa Primaria Iasi).
Intr-adevar, ce specialisti competenti si cu integritate morala ar recomanda retezarea in masa a zeci de arbori maturi si sanatosi din centrul celui mai frumos oras "cultural" din Romania? Arbori care au dat Iasiului umbră, aură si farmec decenii intregi. Arbori infrăţiţi cu un tei, încă viu in gradina Copoului, sub care stim cu certitudine ca lui Eminescu ii placea sa viseze.
Sa analizam, totusi, argumentele vice-primarului Chirica. Dumnealui a sustinut mai sus ca: 1) Teiul ajunge un "bat [sic] aruncat in cer", imposibil de toaletat si deci sacrificabil in numele urbanismului progresist-reformator. 2) Ca salcamii japonezi constituie o alternativa viabila.
Pe langa vulgaritatea exprimarii, ideea ca teiul devine un "bat aruncat in cer" tradeaza o alarmanta lipsa de informare din partea domnului Chirica, despre care am inteles ca in trecut a fost directorul tehnic al Primariei din Iasi.
Pe langa vulgaritatea exprimarii, ideea ca teiul devine un "bat aruncat in cer" tradeaza o alarmanta lipsa de informare din partea domnului Chirica, despre care am inteles ca in trecut a fost directorul tehnic al Primariei din Iasi.
Pe scurt, exact asa cum castanul poate fi integrat coerent si estetic in orice spatiu urban (sunt notorii castanii toaletati de pe Champs-Élysée), asa si teiul - prin simetria remarcabila a coroanei, prin extraordinara sa rezistenta la poluare, prin nevoia minima de toaletare si prin robustetea in fata conditiilor atmosferice - este un arbore apreciat enorm de expertii in pesiagistica urbana. Teii sunt considerati, de altfel, o alegere ideala pentru dezvoltarea arhitecturii stradale, unde se recomanda plantarea lor la intervale regulate [Zion, R. L. (1994). Trees for Architecture and Landscape. New York: John Wiley & Sons, p. 193].
Celebra, de exemplu, este artera Unter den Linden ('Sub Tei'), din centrul Berlinului; sau bulevardul The Mall, din Londra (spre Buckingham Palace), plus multe alte zone urbane din intreaga Europa, cateva din ele mentionate aici.
Celebra, de exemplu, este artera Unter den Linden ('Sub Tei'), din centrul Berlinului; sau bulevardul The Mall, din Londra (spre Buckingham Palace), plus multe alte zone urbane din intreaga Europa, cateva din ele mentionate aici.
Argumente in imagini:
 |
| Tei in Centrul Berlinului (Unter den Linden). |
 |
Vegetatie Arboricola Eclectica in Centrul Londrei
(The Mall, spre Buckingham Palace)
(Vezi mai jos aceeasi artera in trecut)
|
 |
| (The Mall, spre Buckingham Palace, c. 1900) |
A se observa mai sus imbinarea vegetatiei cu monumentele arhitecturale din partea dreapta. In mod evident, bulevardul arata identic si astazi, fiind una din cele mai frumoase artere ale Europei. Aici, ideile "modernizatoare" ale unor indivizi precum domnul Chirica sau domnul Nichita si-ar conduce emitatorii direct in inchisoare.
 |
Vedere Aeriana, Unter den Linden ('Sub Tei'), Berlin.
Din nou, a se observa in partea stanga imbinarea vegetatiei arboricole cu arhitectura urbana.
|
Str. Stefan cel Mare din Iasi, inainte (jos) si dupa (sus) "modernizarea" zonei de catre Primaria din Iasi (februarie 2013)
Tinand cont de contextele si precedentele de mai sus (si de multe altele care pot fi invocate de-a lungul intregii Europe), barbarismul retrograd al argumentului ca teii, odata maturi, ar obscura 'monumente istorice' devine evident.
[A se consulta si argumentele de aici.]
b.3.) Despre bietii salcami japonezi.
In primul rand, insusi domnul Chirica admitea - cat se poate de paradoxal si de incriminant - , intr-un comentariu inZiarul de Iasi, ca:
"nu am nicio simpatie fata de salcamii japonezi in comparatie cu teii; dimpotriva. Dar, tinand cont de parerea unor alti specialisti [...] [povestea asta cu specialistii am dezmembrat-o mai sus, deci devine irelevanta.]"
(Mihai Chirica, in Ziarul De Iasi, 1 Martie 2013)
In aceeasi nota confuza, dumnealui sugera in februarie 2013 ca:
"decizia pe care am luat-o nu ar putea fi chiar una definitivă, pentru că în primăvară aş putea să scot [sic] salcâmii ăştia japonezi şi îi replantez [sic] în altă parte pentru că nu au avut nici măcar timp să se prindă."
(Mihai Chirica, in Ziarul Evenimentul, 11 Februarie 2013).
Dincolo de pendularile ideatice, aroganta si colocvialismul cu care domnul Chirica schiteaza viitorul peisagistic al orasului nostru, si asa cum am explicat de mai multe ori in acest blog, salcamii japonezi care au fost recent saditi pe Str. Stefan cel Mare si Sfant nu au "proprietati biologice si morfologice" (actul 5026 - 8/11/2012, APM Iasi, p. 2) comparabile cu teii defrisati. Sunt mult mai mici, absorb o cantitate inferioara dedioxid de carbon, nu ofera umbra in timpul verii si, ulterior infloririi, se vor scutura pe trotuar de fructe. Acestea din urma sunt grupuri de pastai de 4-7 cm, cu strangulatii intre seminte, care, odata ajunse pe trotuar, devin alunecoase si deci un pericol pentru traficul pietonal. De asemenea, salcamii japonezi se dezvolta biologic mai lent decat teii. Mai mult, teiul este comparativ mai robust, rezistand bine sub terasamente betonate sau pietroase, in plus tolerand atat temperaturi extreme, cat si poluarea, mai bine decat salcamul japonez. [Vermeulen, N. (2006). The Complete Encyclopedia of Trees and Shrubs. Rebo: Groningen, pp. 60-64.] De asemenea, datorita alcaloizilor din compozitie, daca sunt ingerate accidental (de exemplu, de catre animale sau copii), semintele salcamului japonez sunt toxice ("Poisonous Plants of North Carolina," Dr. Alice B. Russell, Department of Horticultural Science; Dr. James W. Hardin, Botany; Dr. Larry Grand, Plant Pathology; Dr. Angela Fraser, Family and Consumer Sciences; North Carolina State University).
In plus, teii care au fost taiati constituiau o parte importanta din biosistemul local, pe care actul 5026 - 8/11/2012-APM Iasi il mentioneaza la pagina 2. Acum ca ei nu mai exista, fiind inlocuiti cu o specie inferioara morfologic si functional (vezi mai sus), una care nu este originara din zona geografica locala, si nici in mod particular adaptata ei,microfauna si fauna arboricola (insecte si pasari) care depindeau de tei sufera o agresiune complet gratuita.
..o agresiune pe care autoritatile calificate (APM Iasi, Garda de Mediu Iasi) nu au adresat-o deloc, in ciuda faptului - evident pe acest blog - ca le-a fost atrasa formal atentia asupra acestor probleme in numeroase randuri.
Actualizare, 27 Mai 2013
Actualizare, 27 Mai 2013
Citez din expertiza dendrologica intocmita recent de reputatul expert in botanica, domnul ing. dr. Ionel Lupu, presedintele Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" din Iasi (documentatia integrala este disponibila aici):
In concluzie, valoarea "estetica si ecologica" (actul 5026 - 8/11/2012-APM Iasi, p. 2) a noilor arbori plantati (salcami japonezi) este inferioara vegetatiei defrisate (tei).
Direct responsabile pentru aceste dezastre sunt nu doar conducerea primariei, ci si autoritatile de control: in primul rand, Agentia pentru Protectia Mediului Iasi si Garda de Mediu Iasi.
In al doilea rand, asa cum doamna inginer Maria Iacob (APM Iasi, Sef serviciu 'AAA') gesticuleaza evaziv si disculpatoriu in raspunsul adresat mie aici, numeroase alte autoritati de control au esuat in a se auto-sesiza in ceea ce priveste efectele catastrofale ale planurilor propuse de primarie:
Totodata, in acelasi raspuns, doamna inginer arata cu degetul inapoi spre Primarie (mai exact spre Comisia de Ordonare a Vegetatiei Lemnoase), ba chiar sugereaza, intr-o incondeiere destul de surealista, ca unii arbori - tei maturi si cu radacini perenizate de decenii - ar fi putut fi "extrasi in vederea replantarii in alte zone":
Mai mult despre aceste confuzii, dezinformari si balbaieli administrative mai jos.
A2. Primarul Gheorghe Nichita si
Politica Macabra de Ciopartire / 'Toaletare' a Arborilor din Iasi.
Politica Macabra de Ciopartire / 'Toaletare' a Arborilor din Iasi.
Reactiile Garzii de Mediu / APM Iasi.
-- O Perspectiva Cronologica. --
In primul rand, domnul primar Nichita s-a facut si dumnealui vinovat de dezinformare publica - cu alte cuvinte, a mintit in ceea ce priveste defrisarile de pe Str. Stefan cel Mare si Sfant, ulterior declarate ilegale de Garda de Mediu Iasi (971/CJ‑Iasi - 19.03.2013). Mai exact, intr-un interviu acordat in 24 august 2012 televiziunii Tele-M, domnul Nichita asigura populatia ca, in cazul in care unii tei de pe Str. Stefan cel Mare si Sfant se vor dovedi batrani sau bolnavi (aceasta observatie, de fapt alta dezinformare, sau cel putin confabulatie din partea domnului primar, nu a fost probata stiintific niciodata), ei vor fi inlocuiti cu arbusti din aceeasi specie:
"Pe Stefan cel Mare vreau sa va informez pe cei care informati la randul dumneavoastra cetatenii [ca] tot ceea ce taiem plantam inapoi. In noiembrie, cand e sezonul de plantari pentru tei se vor planta tei inapoi. Pe zonele in care terminam trotuarele, plantam tei inapoi."
(Gheorghe Nichita, primar, 24 august 2012)
(v. inregistrarea de aici, minutul 0:55)
Mai grav este ca abuzurile dendrologice se extinsesera, au continuat si inca se perpetueaza (februarie/martie 2013). Ele se extind mult dincolo de taierea - ilegala, dar deja efectuata si deci ireversibila - a majoritatii teilor si castanilor din centrul Iasiului (Str. Stefan cel Mare / Colonel Langa, 1-15 februarie 2013).
Mai exact, abuzul pare sa fi fost premeditat si facilitat de o serie de "toaletari" abuzive ale intregii mase forestiere iesene.
[Actualizare: Cum arata un articol mai vechi din Ziarul de Iasi, barbaria pare sa fi inceput in 2009. În iunie 2011, multi dintre copacii astfel "curatati" nu isi mai puteau reveni in urma mutilarilor; un exemplu tragic, documentat in presa locala, priveste distrugerea a treisprezece castani maturi din Copou (Str. Oastei, langa Liceul "Garabet Ibraileanu"). Amploarea reala a dezastrului, in mare parte savarsit de firma - contractata de Primaria Iasi - "SC Servicii Publice SA" (director, Luminita Salceanu), este probabil uluitoare.]
Asa cum a fost indicat in repetate randuri atat de presa locala, de comunitati civice de protest, cat si de mine personal, aceasta 'toaletare' s-a facut si se face fara a cunoaste sau a urmari principii dendrologice de baza. Coroanele copacilor maturi au fost si sunt taiate in proportie de 80‑90%, ducand la distrugerea lor lenta si la eventuala lor defrisare, asa cum s‑a intamplat cu toti teii de pe Str. Stefan cel Mare.
Inca din vara anului 2012, acestia din urma si multi alti arbori din Iasi fusesera ciopartiti ('toaletati'), in cursul unor abuzuri ecologice flagrante — abuzuri care au fost aparent neglijate/minimalizate atat de Agentia pentru Protectia Mediului Iasi, cat si de Garda de Mediu Iasi.
[Actualizare: Cum arata un articol mai vechi din Ziarul de Iasi, barbaria pare sa fi inceput in 2009. În iunie 2011, multi dintre copacii astfel "curatati" nu isi mai puteau reveni in urma mutilarilor; un exemplu tragic, documentat in presa locala, priveste distrugerea a treisprezece castani maturi din Copou (Str. Oastei, langa Liceul "Garabet Ibraileanu"). Amploarea reala a dezastrului, in mare parte savarsit de firma - contractata de Primaria Iasi - "SC Servicii Publice SA" (director, Luminita Salceanu), este probabil uluitoare.]
Asa cum a fost indicat in repetate randuri atat de presa locala, de comunitati civice de protest, cat si de mine personal, aceasta 'toaletare' s-a facut si se face fara a cunoaste sau a urmari principii dendrologice de baza. Coroanele copacilor maturi au fost si sunt taiate in proportie de 80‑90%, ducand la distrugerea lor lenta si la eventuala lor defrisare, asa cum s‑a intamplat cu toti teii de pe Str. Stefan cel Mare.
Inca din vara anului 2012, acestia din urma si multi alti arbori din Iasi fusesera ciopartiti ('toaletati'), in cursul unor abuzuri ecologice flagrante — abuzuri care au fost aparent neglijate/minimalizate atat de Agentia pentru Protectia Mediului Iasi, cat si de Garda de Mediu Iasi.
De exemplu, in august 2012, un dendrolog local decla
„Este o barbarie de nedescris. Crengile copacilor se taie atunci cand inceteaza circulatia sevei in masa lemnoasa. Adica primavara, pana cand incepe inmugurirea, si toamna tarziu, dupa caderea frunzelor. Pe Sararie se taie in veselie coronamentul. Ar trebui sa mai lase din crengi. Ei tund prea tare copacii. Trebuie sa mai ramana 4-5 cioturi de jumatate de metru ca sa iasa mugurii. [...] Cu cat e mai batran teiul, cu atat e mai valoros. Devine o amenintare atunci cand cade peste masini. Nu se taie cand trebuie sa se faca loc utilajelor, sa intoarca pe santier. Teii din Copou se usuca pe capete. Serviciul de la Spatii Verzi planteaza arbori foarte tineri, care rezista 4-5 ani si apoi se usuca."
Ing. dr. Ionel Lupu, presedintele asociatiei dendro-ornamentale
„Anastasie Fatu” din Iasi, Ziarul de Iasi, 24 August 2012
Mai mult, un alt specialist in domeniu, domnul [actualizare] profesor dr. ing. Mandache Leocov, declara in august 2012:
„Aceste taieri de copaci sunt de fapt mutilari ale arborilor. Replantarile nu se fac cum trebuie. Ei scot puietii din pepiniera si ii planteaza cum nu trebuie. Nu ajunge apa la radacina, strica trotuarele si ajung sa se prabuseasca pentru ca nu au unde sa se ancoreze. Vad ca arborii nu mai conteaza pentru cei care fac strada.”
prof. dr. ing. Mandache Leocov, Ziarul de Iasi, 24 august 2012
[A se consulta si: Iliescu, A. F. (2002). Cultura arborilor si arbustilor ornamentali. Bucuresti: Ceres, cap. IX,
Femming, I. (2010). Principii de baza pentru formarea coroanei arborilor. Revista Padurilor, 01/2010,
Vermeulen, N. (2006). The Complete Encyclopedia of Trees and Shrubs.
Rebo: Groningen, pp. 15-17.]
[Actualizare: In august 2012 a continuat distrugerea copacilor din intreg orasul, gratie aceleiasi "SC Servicii Publice SA" (director, Luminita Salceanu). Abuzuri documentate de presa aici.]
In februarie/martie 2013, aceleasi "toaletari" aberante continuau fara nicio opreliste:
 |
Plop matur, Str. Stefan cel Mare, "curatat" pana la taiere
(20 februarie 2013)
|
 |
Inainte de a fi defrisati, teii fusesera "toaletati" inspre taiere.
(Str. Stefan cel Mare, Iasi)
|
A se compara cu imaginea de mai jos - coronamente corect intretinute ale teilor din Berlin (iarna). De altfel, expertii in horticultura moderna stiu ca cei mai multi arbori ornamentali, inclusiv cei din aliniamentele stradale, trebuie, daca nu lasati in pace, atunci toaletati cu maxima grija, prin interventii precise, supravegheate atent de un inginer dendrolog (Revista Padurilor are un articol excelent pe tema asta, aici). De altfel, daca un arbore ornamental este plantat judicios, "nu este necesar ca el sa fie toaletat. Arborele se dezvolta astfel mai bine si este mai sanatos, deoarece toaletarea nu este benefica arborilor." (Vermeulen, N. (2006). The Complete Encyclopedia of Trees and Shrubs. Rebo: Groningen, p. 15.) [Observatii similare face si un reputat expert roman in horticultura: Iliescu, A. F. (2002). Cultura arborilor si arbustilor ornamentali. Bucuresti: Ceres, cap. IX.]
Din partea Primariei, urmatorul discurs nebulos:
"Continuam procesul de toaletare a arborilor pe raza municipiului, nu numai pe zona centrala, avem deja echipe si in alte zone din oras, si pregatim programul curateniei de primavara imediat ce avem siguranta ca nu mai iesim cu materiale pe strada ."
(Mihai Chirica, vice-primar, Tele-M, 20 februarie 2013)
Indiferent daca aceste acte sunt facute din incompetenta, ignoranta sau cu o intentionalitate macabra, am solicitat in repetate randuri, formal si public, atat Garzii de Mediu Iasi, Garzii de Mediu Nationale, Primariei Iasi si Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi, ca aceste abuzuri sa fie oprite IMEDIAT.
Au trecut deja saptamani de cand nu am primit un raspuns concret legat de aceste sesizari (actul eliberat de Garda de Mediu Iasi - 971/CJ‑Iasi - 19.03.2013, care condamna Primaria pentru taierile ilegale de tei din februarie 2013, nu mentioneaza "toaletarile" abuzive).
Arborii distrusi acum (februarie/martie 2013) prin astfel de 'toaletari' includ numerosi tei si castani din jurul Bulevardului Carol I si de pe Aleea Mihail Sadoveanu (mai exact, cei aproximativ 5 km de drum dintre Biblioteca Eminescu si Scoala Normala 'Vasile Lupu', plus zonele anexe), dar si arbori din multe alte zone rezidentiale din Iasi [v. si Bulevardul Independentei, Bulevardul Socola, Strada Pacurari, Strada Arcu, Splai Bahlui s.a.m.d.].
Actualizare (1):
Aparent, planuri similare de "reabilitare" ameninta unul dintre cele mai mari si mai vechi spatii verzi din Iasi, Parcul Copou. Conform unui articol din Ziarul de Iasi (29 martie 2013), care il citeaza pe domnul vice-primar Chirica, primaria intenţioneaz
Tinem sa atragem atentia asupra faptului ca, daca "reabilitarile" dendrologice si peisagistice ale Parcului Copou vor fi efectuate cu aceeasi incompetenta/iresponsabilitate descrisa mai sus, Iasiul va suferi un alt dezastru ecologic si moral.
Actualizare (2), 3 Aprilie 2013 [08:42]
Conform articolului de presa de aici, se pregatesc alte taieri pe Str. Stefan cel Mare (in jurul Catedralei Mitropolitane).
Actualizare (2), 3 Aprilie 2013 [08:42]
Conform articolului de presa de aici, se pregatesc alte taieri pe Str. Stefan cel Mare (in jurul Catedralei Mitropolitane).
Actualizare (3), 18 Aprilie 2013: In urma sesizarii de urgenta a autoritatilor, APM Iasi a confirmat aici ca nu s-au eliberat aprobari specifice in ceea ce priveste interventii in spatiile verzi mai sus mentionate. Este deci complet neclar care este temeiul legal (v. Legea 24/2007, art. 5) in care interventiile respective s-au facut, se fac sau se vor face. Garda de Mediu Iasi a inregistrat plangerea cu nr. 1185/03.04.2013.
Actualizare (4), 1 Mai 2013
Se pare ca incompetenta Primariei are radacini noduroase si perene. Inca din anul 2008, de exemplu, s-a “dispus”, fara o logica anume si fara un studiu independent care sa evalueze oportunitatea acestei masuri, inlocuirea multor specii locale (tei, artari) cu magnolii (v. Anexele 2 si 3 din documentul de aici; v. si articolul de aici).
Din punct de vedere dendrologic-peisagistic, magnolia este un arbore sensibil, care nu se preteaza unor astfel de interventii. Mai exact, nu se recomanda plantarea lor in aliniamente stradale in zone afectate de industrie si trafic greu (cum este cazul Blvd. Socola din Iasi). Mai mult, „magnoliile deseori nu se dezvolta corespunzator in urma plantarii deoarece nu se cunosc detaliile esentiale care guverneaza sanatatea arborelui. Avand radacini de suprafata, care se pot sufoca, magnolia nu trebuie plantata adanc. Este imperios ca stratul de sol de la suprafata sa nu fie alcalin, sa fie caracterizat de cantitati semnificative de humus si sa retina eficient apa. Magnoliile trebuie plantate in pozitii care sa le protejeze de inghet, departe de rafale nordice si vestice de vant, si nu in amplasamente care sa favorizeze frigul [...]. Majoritatea magnoliilor vor rezista la temperaturi de pana la -15 grade Celsius, dar pana si cele mai usoare scaderi sub 0 grade vor distruge mugurii si florile” (Vermeulen, N. (2006). The Complete Encyclopedia of Trees and Shrubs. Rebo: Groningen, p. 84).
Prin urmare, atat clima Romaniei, cat si amplasamentul ales de Primaria Iasi (Blvd. Socola) nu recomanda magnoliile. Pe de alta parte, artarii care au fost defrisati constituiau o alegere ideala, ei fiind arbori relativ versatili si robusti, deci preferabili in acest context magnoliilor. In treacat fie spus, magnolia este un arbore care reclama costuri ridicate de achizitionare si intretinere.
Iata, in plus, punctul de vedere al unui reputat dendrolog iesean (expertiza domnului ing. dr. Lupu este disponibila in integralitate aici):
Iata, in plus, punctul de vedere al unui reputat dendrolog iesean (expertiza domnului ing. dr. Lupu este disponibila in integralitate aici):
In concluzie, astfel de decizii tradeaza, din nou, acuta incompetenta a Directiei de Servicii Publice Municipale Iasi, condusa la acea vreme de doamna ing. Luminita Salceanu. Mentionam ca doamna Salceanu este, de asemenea, directorul firmei „SC Servicii Publice SA”. Aceasta firma este in mare parte responsabila cu „gestionarea” — cum aratat mai sus, abuziva si iresponsabila — a spatiilor verzi din Iasi.
Actualizare (5), 15 Mai 2013
Actualizare (5), 15 Mai 2013
Pot confirma ca in urma altor sesizari ale subsemnatului, fara legatura directa cu Primaria din Iasi:
a) s-au sesizat organele de cercetare penala in cazul persoanelor care au taiat, la inceputul lunii martie 2013, o serie de arbori din fata Universitatii Petre Andrei din Iasi (in jurul zonei dintre Bulevardul Anastasie Panu si strada Grigore Ghica) (adresa GNM Iasi nr. 1942/22.04.2013, p. 3).
b) s-au oprit si amendat defrisarile de arbori efectuate pe Al. Mihail Sadoveanu de catre conducerea Liceului Agricol "Vasile Adamachi" din Iasi (Act 1152 / GNM CJ Iasi / 01.04.2013). Mentionez ca informatia, aparuta in presa locala (v. iasitvlife.ro) si preluata temporar, in 'focul' evenimentelor si cu buna credinta de mine aici, conform careia arborii taiati ar fi fost 'nuci' nu a fost confirmata de Garda de Mediu Iasi. Pentru dovezi si detalii suplimentare, v. aici si aici.
c) s-a impus asociatiei de proprietari a Bl. F1, Blvd. Alexandru cel Bun nr. 41, sc. A, asigurarea si refacerea integritatii spatiului verde aferent blocului respectiv prin plantarea unui alt arbore tanar in locul celui taiat in data de 10 Aprilie 2013.
d) s-au oprit si amendat defrisarile ilegale de arbori efectuate recent de Primaria din Targu Mures; mai mult, Garda de Mediu Mures a interzis "pana la finalizarea Registrului spatiilor verzi aferente municipiului Targu Mures ... efectuarea taierilor rase a oricaror copaci de pe raza mun. Targu Mures (incl. pentru copacii a caror taiere a fost avizata de comisia locala de avizare si care au fost marcati pentru taiere) (Actul 423/68P/22.04.2013, CJ Mures, pp. 1-2). De ce nu o astfel de reactie totala si din partea GNM CJ Iasi?
e) s-au oprit taierile 'planificate' de arbori din orasul Carei. Garda de Mediu Satu Mare a solicitat APM Satu Mare "acceptul de taiere/inlocuire pentru fiecare tip de arbore, insotit de motivatie si cu plansa foto" (Actul 146/05.04.2013, GNM CJ SM). De ce nu aceleasi exigente si la Iasi?
Intr-un stat de drept, Primaria din Iasi nu poate face exceptie de la aceste reglementari legale, civice, morale si profesionale.
***
Suma acestor observatii ma determina sa fac urmatoarele solicitari publice.
A3. Demersuri la Nivel Local, National si European.
Solicitari de Demisie
In urma documentarii abuzurilor, dezinformarilor si incompetentei masive (august 2012-martie 2013) la nivelul Primariei din Iasi, Garzii de Mediu (Comisariatul Judetean Iasi) si Agentiei pentru Protectia Mediului (Iasi), solicitam in mod public:
A3.1. - Demisia de onoare a domnului Gheorghe Nichita, primar (dezinformare publica in declaratii).
A3.2. - Demisia domnului Mihai Chirica, vice-primar (incompetenta masiva in exercitiul atributiilor de serviciu; abuzuri ecologice si defrisari ilegale; dezinformari in declaratii).
A3.3. - Demisia domnului/
Actualizare, 27 Aprilie 2013: La data emiterii ordinului de defrisare, semnat de doamna Elena Racoveanu si co-semnat de domnul Mihai Chirica, presedintele Comisiei de Ordonare a Vegetatiei Lemnoase era.. insusi domnul vice-primar Mihai Chirica (v. dispozitia PMI 757/31.07.2012)!
A3.4. - Demisia domnului Davideanu, director al Agentiei pentru Protectia Mediului, Iasi (acceptarea adresei APM Iasi 5026-8/11/2012, semnata de fostul director al APM Iasi, domnul ing. Danut Pirchiu, fara a se documenta asupra implicatiilor catastrofale ale planurilor primariei - taierea in masa, nu 'relocarea' vegetatiei originale (p. 1); inlocuirea teilor cu arbori inferiori din punct de vedere eco-functional si estetic (p. 2); destabilizarea biosistemului local (p. 2)).
A3.2. - Demisia domnului Mihai Chirica, vice-primar (incompetenta masiva in exercitiul atributiilor de serviciu; abuzuri ecologice si defrisari ilegale; dezinformari in declaratii).
A3.3. - Demisia domnului/
Actualizare, 27 Aprilie 2013: La data emiterii ordinului de defrisare, semnat de doamna Elena Racoveanu si co-semnat de domnul Mihai Chirica, presedintele Comisiei de Ordonare a Vegetatiei Lemnoase era.. insusi domnul vice-primar Mihai Chirica (v. dispozitia PMI 757/31.07.2012)!
A3.4. - Demisia domnului Davideanu, director al Agentiei pentru Protectia Mediului, Iasi (acceptarea adresei APM Iasi 5026-8/11/2012, semnata de fostul director al APM Iasi, domnul ing. Danut Pirchiu, fara a se documenta asupra implicatiilor catastrofale ale planurilor primariei - taierea in masa, nu 'relocarea' vegetatiei originale (p. 1); inlocuirea teilor cu arbori inferiori din punct de vedere eco-functional si estetic (p. 2); destabilizarea biosistemului local (p. 2)).
A3.5. - Tinand seama de faptul - argumentat amplu mai sus - ca valoarea "estetica si ecologica" (actul 5026 - 8/11/2012-APM Iasi, p. 2) a noilor arbori plantati (salcami japonezi) este inferioara vegetatiei defrisate (tei), solicitam ca pe Str. Stefan cel Mare din Iasi sa fie resaditi de urgenta puieti de tei (genul Tilia).
A3.6. Considerand ilegalitatea, neprofesionalismul si gradul generalizat de incompetenta care au descris activitatile de 'remodelare peisagistica' a Iasiului (august 2012 - martie 2013), solicitam autoritatilor publice (Consiliului Local / Judetean Iasi) alcatuirea de urgenta a unei comisii tehnice independente, sub indrumarea unui reputat specialist în domeniu (precum, de exemplu, [actualizare] profesorul dr. ing. Mandache Leocov, director al Gradinii Botanice din Iasi timp de peste 15 ani; sau domnul inginer dendrolog dr. Ionel Lupu, presedintele asociaţiei dendro-ornamentale „Anastasie Fatu” din Iasi), care sa:
A3.6.1. > supravegheze resădirea puieţilor de tei pe Str. Ştefan cel Mare din Iaşi (v. punctul A3.5., mai sus);
A3.6.2. > evalueze exhaustiv daunele produse de defrisarile si de toaletarile abuzive ale masei lemnoase locale (august 2012 - martie 2013); atragem atenţia asupra faptului ca aceste operaţiuni, extinse şi concertate, se realizează FĂRĂ crearea Registrului Spaţiilor Verzi, aşa cum prevede legea. Pe lângă distrugerea imediată, riscul cel mai mare este ca mulţi din aceşti arbori să nu mai fie, de fapt, niciodată înlocuiţi, din moment ce nu se ţine evidenţa lor. Solicitam, prin urmare, demararea in regim de urgenta a efectuarii acestui audit al suprafetei, calitatii si accesibilitatii spatiilor verzi din oras.
A3.6.3. > propuna masuri concrete (protocoale exacte de repopulare, schite corecte de toaletare etc.) in vederea salvarii vegetatiei arboricole din Iasi. Legea specifica (inca din anul 2010) obligatia administratiei publice de a asigura un "minim de 20 metri patrati de spatiu verde / locuitor". Primaria din Iasi nu a indeplinit nici pana acum aceasta obligatie. Cartiere precum Dacia, Alexandru cel Bun, Nicolina, Tatarasi si multe alte zone rezidentiale marginale ale orasului sufera in mod particular din aceasta cauza (i.e. lipsa acuta de spatii verzi si degradarea sau distrugerea celor existente). [Actualizare, 8 aprilie 2013. Un alt copac taiat in Alexandru cel Bun (in jurul blocului E2, ora 12:00-13:00. Sesizare inregistrata la GNM-CJ-Iasi, cu nr. 1283/10.04.2013).]
A3.6.4. > evalueze stiintific si coordoneze planurile edilitare de "reabilitare"/"
A3.6.5. > adreseze lacunele administrative din gestionarea patrimoniului dendrologic iesean. De exemplu, arbori-monument precum stejarul secular plantat de generalul Henri Berthelot (erou si cetatean de onoare al Romaniei, 1861-1931) lângă Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi este abandonat si se degradeaza. Agentia pentru Protectia Mediului din Iasi declara cu o indiferenta implacabila ca "cei de la teatru trebuie să se ocupe, nu suntem noi proprietari. Proprietarul trebuie să aibă grijă (...) " (ing. Gala Temneanu, APM Iasi, in Romania Libera). In acest sens, profesorul Mandache a sugerat deja in trecut necesitatea de a include in mod specific patrimoniul natural iesean in circuitul administrativ. In alte state europene exista proiecte care isi propun documentarea tuturor
A3.7. - Sistarea imediata a proiectului primariei (discutat de Consiliul Local Iaşi la data de 26.07.2012) care isi propune sa continue "modernizarea" orasului prin distrugerea si inlocuirea spatiilor verzi si a parcului din fata Teatrului National "Vasile Alecsandri" din Iasi cu o parcare subterana. Contestam sensul acestui proiect si subliniem ca sute de locuri de parcare sunt mereu disponibile in subteranul complexului comercial 'Palas', aflat la 5 minute de Teatrul National din Iasi.
 |
Zona verde şi parcul public din vecinătatea
Teatrului Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi (2012)
|
Atragem in mod specific atentia ca acest proiect risca sa se transforme intr-o alta catastrofa urbanistica, morala si ecologica, comparabila cu taierea ilegala, de catre Primaria Iasi, a teilor din centrul orasului (februarie 2013) - taiere documentata pe larg in acest raport. Solicitam in acest sens:
A3.7.1. Efectuarea unui studiu urbanistic, arhitectural si peisagistic, un studiu public, apolitic si realizat de specialisti independenti, care sa evalueze impactul acestei ipotetice parcari asupra a) geomorfologiei zonei; b) vegetatiei arboricole, faunei si microfaunei deja prezente in zona; c) esteticii urbane locale;
A3.7.2. Verificarea de catre Agentia pentru Protectia Mediului (Iasi) si Garzii de Mediu (Iasi) a proiectului in speta.
A3.7.3. Consultarea formala, prin referendum, a opiniei publice / societatii civile iesene cu privire la acest proiect. *
A3.7.1. Efectuarea unui studiu urbanistic, arhitectural si peisagistic, un studiu public, apolitic si realizat de specialisti independenti, care sa evalueze impactul acestei ipotetice parcari asupra a) geomorfologiei zonei; b) vegetatiei arboricole, faunei si microfaunei deja prezente in zona; c) esteticii urbane locale;
A3.7.2. Verificarea de catre Agentia pentru Protectia Mediului (Iasi) si Garzii de Mediu (Iasi) a proiectului in speta.
A3.7.3. Consultarea formala, prin referendum, a opiniei publice / societatii civile iesene cu privire la acest proiect. *
A3.8. Observatii legate de reactiile Garzii de Mediu din Iasi
[Actualizare, 24 Aprilie 2013 - Majoritatea intrebarilor enuntate mai jos au fost adresate multumitor de catre GNM Iasi prin adresa nr. 1942/22.04.2013 (6 pagini). Raspunsurile comisarilor de mediu sunt rezumate aici.
Conform mandatului legal descris aici de catre Garda Nationala de Mediu, atributiile organelor de control includ, pe langa aplicarea de sanctiuni contraventionale, urmatoarele responsabilitati: controlarea
In cazul taierii teilor din Iasi (februarie 2013), al toaletarii abuzive a arborilor maturi de pe intreaga raza a municipiului (august 2012 - februarie 2013), si al defrisarii ilegale de arbori de pe Aleea Sadoveanu, petrecuta in jurul datei de 20 martie 2013, consideram deci ca Garda de Mediu a reactionat tardiv si partial.
Solicitam, prin urmare, domnului Beleca, actualul director al Garzii de Mediu Iasi, semnatar al actului 971/CJ‑Iasi - 19.03.2013, care amendeaza si declara ilegala taierea teilor de pe Str. Stefan cel Mare de catre Primaria Iasi (februarie 2013), sa explice urmatoarele fapte:
1) Neputinta Garzii de Mediu din Iasi de a opri taierile de tei inainte ca ele sa fi fost finalizate. In jurul perioadei 10-13 Februarie, comisarii garzii de mediu, deja activi in teren, ar fi putut opri operatiunile de defrisare. De ce nu au facut-o? Teii de pe Str. Stefan cel Mare - sau macar o parte din ei - ar fi putut fi salvati.
In acest sens, o amenda tardiva, care va fi platita, ironic, din banii acelorasi contribuabili care au contestat taierile, nu este nici pe departe o reactie suficienta, normala sau credibila din partea Garzii de Mediu Iasi.
2) Aparenta miopie, dovedita in trecut (august 2012 - vezi mai sus, A2), de institutia pe care domnul Beleca o conduce. S-au amendat aceste abuzuri? Care sunt masurile concrete luate pentru stoparea lor si pentru prevenirea lor in viitor?
In acest sens, o amenda tardiva, care va fi platita, ironic, din banii acelorasi contribuabili care au contestat taierile, nu este nici pe departe o reactie suficienta, normala sau credibila din partea Garzii de Mediu Iasi.
2) Aparenta miopie, dovedita in trecut (august 2012 - vezi mai sus, A2), de institutia pe care domnul Beleca o conduce. S-au amendat aceste abuzuri? Care sunt masurile concrete luate pentru stoparea lor si pentru prevenirea lor in viitor?
3) In ce circumstante a fost posibila taierea, in jurul datei de 20 martie 2013, a zeci de arbori de pe Aleea Mihail Sadoveanu, documentata de presa aici, in masura in care au existat rapoarte anterioare (act 835/26.02.2013-APM Iasi, adresat domnului Beleca personal) privind abuzuri dendrologice iminente pe intreaga raza a municipiului Iasi?
***
Raportul de mai sus, imbogatit de marturii fotografice si observatii ale altor specialisti - juristi, dendrologi, peisagisti, ecologi si intelectuali romani si britani
La nivel local, raportul va fi inaintat: Primariei Iasi, Garzii de Mediu Iasi, Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi.
La nivel national: Comisariatului General al Garzii Nationale de Mediu, Cancelariei Primului-ministru; Administratiei Prezidentiale. Marilor trusturi media și televiziunilor din România.
Subsemnatul si co-semnatarii ne rezervam dreptul de a modifica, extinde si actualiza raportul in viitor. Imi rezerv, de asemenea, dreptul de a inainta, a face uz si de a cita acest raport in toate cadrele cetatenesti si juridice legale.
Raportul este apolitic - sursele lui documentate public si transparent; continutul ramane deschis amendamentelor doar in masura in care acestea indeplinesc aceleasi atribute descrise mai sus. Aderarea la raport este un act de implicare civica si morala. Sesizarile si propunerile formale pe care raportul le inainteaza sunt facute in virtutea prevederilor stipulate în Legea 233/2002. Odata formalizat, raportul va invoca, de asemenea, doua Conventii Internationale pe care Romania le-a ratificat: Conventia Europeana a Mediului si Conventia de la Aarhus (implementate in Romania prin HG nr. 878/2005 privind accesul la informatiile legate de mediu, si prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public). Consultabile, de asemenea, sunt Legea 24/2007 si Legea 52/2003.
Raportul este apolitic - sursele lui documentate public si transparent; continutul ramane deschis amendamentelor doar in masura in care acestea indeplinesc aceleasi atribute descrise mai sus. Aderarea la raport este un act de implicare civica si morala. Sesizarile si propunerile formale pe care raportul le inainteaza sunt facute in virtutea prevederilor stipulate în Legea 233/2002. Odata formalizat, raportul va invoca, de asemenea, doua Conventii Internationale pe care Romania le-a ratificat: Conventia Europeana a Mediului si Conventia de la Aarhus (implementate in Romania prin HG nr. 878/2005 privind accesul la informatiile legate de mediu, si prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public). Consultabile, de asemenea, sunt Legea 24/2007 si Legea 52/2003.
Co-semnatari:
Lucia Gabriela Munteanu, dr., prof. gr. I, Școala Normală "Vasile Lupu", Iași.
Eugen Munteanu, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Valeriu Gherghel, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Rodica Albu, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Mircea Platon, cercet. dr., Institute for Christian Studies, Toronto, Canada.
Mihaela Paraschiv, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Dan Cristea, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Emanuel Contac, lector dr., Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti.
Marius Cruceru, prof. dr., Universitatea Emanuel, Oradea.
Gabriel Camară, asist. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Daniela-Luminiţa Teleoacă, cercet. II dr., Institutul „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Bucureşti.
Mihai Moraru, prof. dr., Universitatea din Bucureşti.
Florentina Bîrsan, masterandă, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Michael Metzeltin, prof. dr., Universitatea din Viena, membru al Academiei de Ştiinţe a Austriei, membru de onoare al Academiei Române.
Iosif Camară, cercet. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Elena Karetina, traducător independent, Iaşi.
Ana Bobu, dr., prof., Şcoala Gimnazială "Alexandru Ioan Cuza", Roman.
Ludmila Branişte, conf. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Claudia Hulpoi, dr., prof., Liceul de Coregrafie si Arta Dramatica, Cluj-Napoca.
Irina Ştefania Vaida, masterandă, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Maria Moruz, cercet. dr. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Rodica Dimitriu, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Viorel Barbu, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, membru al Academiei Române.
Nicolae Ionel, poet şi traducător, Iaşi.
Diana Stoica, dr., prof., Colegiul Naţional "Gh. Roşca Codreanu", Bârlad.
Gina Nimigean, asist. drd., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Anca Bibiri, cercet. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Daniela Otilia Marta, economist, Iaşi.
Mirela Aioane, conf. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Wolfgang Dahmen, prof. dr., Universitatea "Friedrich Schiller", Jena, Germania.
Alin Dobre, economist, dir. adjunct, Ministerul Finantelor Publice, Romania.
Gabriela Haja, cercet. I dr., Institutul de Filologie Română „A. Philippide”.
Luminiţa Botoşineanu, cercet. II dr., Institutul de Filologie Română „A. Philippide”.
Cristina Frumos, dr., prof., Școala Normală "Vasile Lupu", Iași.
Danuţ Mănăstireanu, teolog, Iaşi.
Roxana M. Diaconescu, Global Strategic Planner, IFF, Amsterdam.
Petru Asaftei, prof. gr. I, Școala Normală "Vasile Lupu", Iași.
Violeta Romila, prof., Şcoala Gimnazială "Anastasie Panu ", Huşi.
Vlad Gabriel Romila, inginer agronom, comisionar vamal, Vama Albiţa, Huşi.
Catalin Dîrţu, lector dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Ciprian Suhar, asistent operator (sectorul cinema), Roma.
Bogdan Iancu, dr. iur., lector, Universitatea din Bucureşti.
Bianca Guţan, dr. iur., prof., Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.
Gheorghe Albu, ing., Iaşi.
Mircea Borcilă, prof. dr., Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca.
Anca Bibiri, cercet. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Daniela Otilia Marta, economist, Iaşi.
Mirela Aioane, conf. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Wolfgang Dahmen, prof. dr., Universitatea "Friedrich Schiller", Jena, Germania.
Alin Dobre, economist, dir. adjunct, Ministerul Finantelor Publice, Romania.
Gabriela Haja, cercet. I dr., Institutul de Filologie Română „A. Philippide”.
Luminiţa Botoşineanu, cercet. II dr., Institutul de Filologie Română „A. Philippide”.
Cristina Frumos, dr., prof., Școala Normală "Vasile Lupu", Iași.
Danuţ Mănăstireanu, teolog, Iaşi.
Roxana M. Diaconescu, Global Strategic Planner, IFF, Amsterdam.
Petru Asaftei, prof. gr. I, Școala Normală "Vasile Lupu", Iași.
Violeta Romila, prof., Şcoala Gimnazială "Anastasie Panu ", Huşi.
Vlad Gabriel Romila, inginer agronom, comisionar vamal, Vama Albiţa, Huşi.
Catalin Dîrţu, lector dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Ciprian Suhar, asistent operator (sectorul cinema), Roma.
Bogdan Iancu, dr. iur., lector, Universitatea din Bucureşti.
Bianca Guţan, dr. iur., prof., Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.
Gheorghe Albu, ing., Iaşi.
Mircea Borcilă, prof. dr., Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca.
Rozalia Borcilă, profesor pensionar, Cluj-Napoca.
Elena Faur, cercet. dr., Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară "Sextil Puşcariu", Cluj-Napoca.
Diana Faur, drd., Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca.
Radu G. Cucu, ing. dr., OD-OS GmbH, Berlin, Germania.
Mariana Nastasia, an terminal, Școala Normală "Vasile Lupu", Iași.
Magda Jeanrenaud, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Mariana Nastasia, an terminal, Școala Normală "Vasile Lupu", Iași.
Magda Jeanrenaud, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Elena Oana Plămadă, prof., O'clock English Academy, Logroño, Spania.
Alexandra Ionaşcu, lector dr., Universitatea din Bucureşti.
Dan Acostioaei, artist vizual, asist. drd., Universitatea de Arte "Georghe Enescu", Iaşi.
Cezara Ştefănescu, prof. gr. I, Colegiul Naţional "Mihai Eminescu", Iaşi.
Alexandra Ionaşcu, lector dr., Universitatea din Bucureşti.
Dan Acostioaei, artist vizual, asist. drd., Universitatea de Arte "Georghe Enescu", Iaşi.
Cezara Ştefănescu, prof. gr. I, Colegiul Naţional "Mihai Eminescu", Iaşi.
Petru Apachiţei, lector, Universitatea de Limbi Străine, Beijing, China.
Carmen Fierascu, asistentă medicală, Siret.
Brânduşa Grigoriu, asist. drd., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Corina Petrescu, dr., Assistant Professor, University of Mississippi.
Carmen Fierascu, asistentă medicală, Siret.
Brânduşa Grigoriu, asist. drd., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Corina Petrescu, dr., Assistant Professor, University of Mississippi.
Nicoleta Cumpătă, an terminal, Școala Normală "Vasile Lupu", Iași.
Emilia Homutescu, ing., Continental Automotive Romania, Iaşi.
Adrian Homutescu, ing. dr., Continental Automotive Romania, Iaşi.
Carmen Deleanu, prof., Colegiul Naţional "Garabet Ibrăileanu", Iaşi.
Laurenţiu Rădvan, conf. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Mihaela Tatiana Cimpoi, învăţătoare, Şcoala "Colonel Constantin Langa", Miroslava.
Vasile Radu Cimpoi, învăţător, Şcoala "Colonel Constantin Langa", Miroslava.
Gelu Bourceanu, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Petronela Grigorescu, actriţă, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
Sergiu Tudose, actor, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
Ion Sapdaru, actor si regizor, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
Annemarie Chertic, actriţă, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
Catinca Tudose, actriţă, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
George Hariton, instrumentist, Filarmonica "Moldova", Iaşi.
Iulia Satala, pedagog, Aalesund, Norvegia.
Mihai Dinu Gheorghiu, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Anca-Yvette Gradinariu, jurnalist si scenarist, Bucureşti.
Emilia Homutescu, ing., Continental Automotive Romania, Iaşi.
Adrian Homutescu, ing. dr., Continental Automotive Romania, Iaşi.
Carmen Deleanu, prof., Colegiul Naţional "Garabet Ibrăileanu", Iaşi.
Laurenţiu Rădvan, conf. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Mihaela Tatiana Cimpoi, învăţătoare, Şcoala "Colonel Constantin Langa", Miroslava.
Vasile Radu Cimpoi, învăţător, Şcoala "Colonel Constantin Langa", Miroslava.
Gelu Bourceanu, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Petronela Grigorescu, actriţă, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
Sergiu Tudose, actor, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
Ion Sapdaru, actor si regizor, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
Annemarie Chertic, actriţă, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
Catinca Tudose, actriţă, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Iaşi.
George Hariton, instrumentist, Filarmonica "Moldova", Iaşi.
Iulia Satala, pedagog, Aalesund, Norvegia.
Mihai Dinu Gheorghiu, prof. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Anca-Yvette Gradinariu, jurnalist si scenarist, Bucureşti.
Ioana Costa, prof. dr., Universitatea din Bucureşti.
Cezar Aanicăi, ing. dr., Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi / Inspectoratul de Stat in Construcţii (D.R.C. Nord-Est).Mihai Alex Moruz, asist. dr., Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi.
Ionel Lupu, ing. dr. (Preşedintele Asociaţiei Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu", Iaşi), însoţit de 18 ingineri silvici din România (Vâcla Ovidiu, Vâcla Maria, Cucoș Victor, Pacnejer Dumitru, Pacnejer Doina, Duculescu Gheorghe, Dr. Iancu Ioan, Iancu Viorica, Gavrilescu Gheorghe, Ciortuz Georgeta, Toldaș Mircea, Matigaș Andrei, Indreieș Vasil, Indreieș Iulia, Sandu Cătălin, Cilean Voichița, Cilean Vasile, Achim Florica Agurița)..
Irina-Elena Achim, dr., medic, Guebwiller, Franţa.
Eugen-Gabriel Achim, ing., Guebwiller, Franţa.
Vasile Iancu, scriitor, Iaşi.
Clemansa Iancu, profesoară, Iaşi.
Eleonora Lupu, profesoară, Iaşi.
[Lista de co-semnatari este in proces de alcatuire.]
Oricine doreste sa se implice - ca specialist, martor sau cetatean informat - in documentarea acestui raport este invitat(a) cu caldura sa imi scrie la dinu[.]munteanu[at]gmail[.]
Daca doriti sa va alaturati co-semnatarilor, va rog sa includeti in mesaj numele real, profesia/ocupatia si ora
Inegale pot fi doar alegerile pe care le facem.
► Proteste impotriva acestor abuzuri, unele incluzand punctele ridicate de mine mai sus, au fost facute publice in luna februarie 2013 de catre numeroase organizatii non‑guvernamentale sau asociatii cetatenesti, precum: MaiMultVerde.ro, Greenpeace, Societatea Ornitologica Romana, Fundatia Comunitara Iasi, Asociatia Tinerilor Ecologi Romani din Iasi, Asociatia Culturala Altiasi, Asociatia "Industrii Creative", Asociatia S’ART, Cluburile de Ciclism, Turism si Ecologie "Iasi Bike" si "Turistor", Societatea AQUATERRA.
► De asemenea, indivizi si grupuri de protest civice s-au grupat ad-hoc in jurul comunitatii virtuale "Iasul IubesteTeii", in timp ce un protest in limba engleza a fost demarat in paralel pe platforma Causes.com.
► O petitie impotriva taierii nejustificate a arborilor din Iasi a circulat - in van - in februarie 2013. Peste 2,400 de oameni au semnat-o.
► Arhitecti ieseni au pledat pentru tei aici si aici.
► Abuzuri similare se întâmplă în toată România.
[Erata: Articolele de presa de aici si de aici, citate inclusiv mai sus, contin informatii inexacte despre titulatura domnului prof. dr. ing. Leocov Mandache. Domnia sa nu este afiliat Acad. Romane.]
Daca doriti sa va alaturati co-semnatarilor, va rog sa includeti in mesaj numele real, profesia/ocupatia si ora
Inegale pot fi doar alegerile pe care le facem.
► Proteste impotriva acestor abuzuri, unele incluzand punctele ridicate de mine mai sus, au fost facute publice in luna februarie 2013 de catre numeroase organizatii non‑guvernamentale sau asociatii cetatenesti, precum: MaiMultVerde.ro, Greenpeace, Societatea Ornitologica Romana, Fundatia Comunitara Iasi, Asociatia Tinerilor Ecologi Romani din Iasi, Asociatia Culturala Altiasi, Asociatia "Industrii Creative", Asociatia S’ART, Cluburile de Ciclism, Turism si Ecologie "Iasi Bike" si "Turistor", Societatea AQUATERRA.
► De asemenea, indivizi si grupuri de protest civice s-au grupat ad-hoc in jurul comunitatii virtuale "Iasul IubesteTeii", in timp ce un protest in limba engleza a fost demarat in paralel pe platforma Causes.com.
► O petitie impotriva taierii nejustificate a arborilor din Iasi a circulat - in van - in februarie 2013. Peste 2,400 de oameni au semnat-o.
► Arhitecti ieseni au pledat pentru tei aici si aici.
► Abuzuri similare se întâmplă în toată România.
[Erata: Articolele de presa de aici si de aici, citate inclusiv mai sus, contin informatii inexacte despre titulatura domnului prof. dr. ing. Leocov Mandache. Domnia sa nu este afiliat Acad. Romane.]
.jpg){kind=link}
.jpg){kind=link}
No comments:
Post a Comment